Regiunea București-Ilfov – aspecte demografice și economice




București-Ilfov este o regiune de dezvoltare din sudul României, situată în centrul Câmpiei Române. O regiune unică datorită poziționării capitalei București ca nucleu al activităților principale, aceasta reprezintă totodată și cea mai mare comunitate urbană din țară, care, împreună cu zonele limitrofe, generează cea mai accelerată dezvoltare din țară. Regiunea cuprinde de asemenea județul Ilfov cu zonele sale urbane majore – Otopeni (+ 10.000 locuitori) și Buftea (cca 20.000 locuitori). Aceasta este de asemenea cea mai dinamică regiune din punct de vedere demografic, urbanistic și economic.

Regiunea are o suprafață de 1.812km² și reunește 2.208.368 de locuitori (conform statisticilor din 2006).

Activitatea economică este în cea mai mare parte concentrată în municipiul București, județul Ilfov constituind mai mult o zona anexă pentru aceasta. Împreună ele alcătuiesc cea mai mare zonă industrială a țării. PIB-ul regiunii este cel mai mare din România, situându-se la aproximativ 5.616,7 euro/locuitor, aproape de două ori cât media pe țară. Aici sunt prezente toate ramurile industriale, dar în ultimul timp forța de muncă s-a specializat vizibil în domeniul serviciilor, în defavoarea producției. Aceasta este de asemenea zona unde domenii precum construcțiile, imobiliarele, retailul, distribuția și managementul au cunoscut o creștere surprinzătoare.

Rata șomajului este foarte mică comparativ cu alte zone ale României – 84,2% din populația între 25 și 34 de ani este angajată și 88,6% din populația între 35 și 44 de ani are un loc de muncă.

Infrastructura de transport

Regiunea București-Ilfov este foarte accesibilă din punct de vedere al mijloacelor de transport datorită poziționării pe Axa Prioritară Nădlac-Constanta și pe Axa Giurgiu-Albița – două autostrăzi ce vor fi construite în viitorul apropiat – și de asemenea proximității de Fluviul Dunărea (Axa Prioritară Nr 18).

Accesul aerian este facilitat de două aeroporturi internaționale: „Henri Coandă” (Otopeni) – cel mai mare aeroport din România (70% din traficul aerian de pasageri din România) și „Aurel Vlaicu” (Băneasa).

Transportul în comun cuprinde o rețea vastă și complexă de autobuze (46,2% din transportul în comun), tramvaie (20,3%), trolee (10,5%), metrou (22,9%). Aceasta rețea susține o mobilitate ridicată a forței de muncă în zonă.

București – oraș inteligent

Transformarea unui oraș într-unul inteligent poate fi abordată în special din una dintre următoarele perspective: guvernare electronică, educație IT, dezvoltare și planificare urbană, arhitectură, sociologie urbană, economia orașelor, protecția mediului.

Orașul inteligent are rolul de a crea și aplica strategii pentru dezvoltare locală și regională. Aceste strategii cuprind atât rezolvarea problemelor generate de disfuncționalitățile de natura administrativ-economică, crearea unui climat de echitate, prin lupta împotriva sărăciei și a discriminării, cât și crearea unor procese utile pentru dimensiunea urbană a orașului. Inițiativele care doresc transformarea unui oraș într-unul inteligent ar trebui să aibă ca prim scop impactul asupra calității vieții cetățenilor și asupra așteptărilor acestora în raport cu autoritățile publice.

Caracteristicile unui oraș inteligent sunt următoarele:

  • economie inteligentă – accesarea, reutilizarea, combinarea și prelucrarea „datelor deschise” din administrație poate duce la creștere economică
  • mobilitate crescută – implementarea unui sistem de transport sustenabil
  • guvernare propice – accesul cetățenilor la informații și implicarea acestora în luarea deciziilor
  • mediu înconjurător favorabil – integrarea tehnologiilor verzi pentru a furniza servicii care asigură un nivel înalt de trai, reducerea emisiilor de carbon, utilizarea surselor regenarabile de enrgie
  • cetățeni care acționeză inteligent – educarea cetățenilor în domeniul IT în vederea luării deciziilor eficiente și eficace, bazându-se pe „informațiile deschise” la care au acces
  • echitate – utilizarea tehnologiei în vederea incluziunii sociale și combaterii sărăciei

În perioada de programare 2007-2013, prin Programul Operațional Regional, România a beneficiat de implementare a 15 proiecte în domeniul transformării orașelor în unele inteligente. Proiectele au vizat crearea unor sisteme de monitorizare video a zonelor cu infractionalitate ridicată și reabilitarea sistemului de iluminat public. Prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, în țară au fost implementate proiecte de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare. În aceste proiecte au fost implicați peste 600 de operatori econimici, dar și universități și instituții de cercetare.

Una dintre direcțiile principale pentru dezvoltare urbană durabilă la nivelul Uniunii Europene este sprijinirea orașelor mari astfel încât acestea să fie atât centre de polarizare pentru orașele și comunele învecinate, cât și nuclee ale economiei inteligente.

În România, în perioada de programare 2014-2020 direcția de dezvoltare durabilă va avea ca centru de interes procesul de coeziune teritorială prin regenerarea urbană a orașelor mici și mijlocii, în special a celor mono-industriale.

Dată fiind împărțirea administrativă pe sectoare în București, Primăria Generală a Municipiului București este instituția responsabilă de crearea și dezvoltarea proiectelor urbane majore de infrastructură, precum și de realizarea strategiilor de dezvoltare urbană. Proiectele de infrastructură dezvoltate în ultimii ani nu au o bază politică clar definită și redactată în sensul unei strategii.

Principala inițiativă demarată în București a fost în zona de e-government în anul 2003, iar primul proiect național implementat a fost www.e-guvernare.ro. Acest proiect include atât guvernarea digitală (oferirea de servicii publice prin metode electronice), cât și democrația digitală (participarea cetățenilor la actul de guvernare). în 2012 Comisia Europeană a propus noi reglementări pentru a facilita tranzacțiile electronice transfrontaliere, permițând utilizarea semmnăturilor digitale. Acest fapt a dus la facilitarea procesului de transmiterea a documentelor financiare prin intermediul platformei e-guvernare.ro.

În 2013 Guvernul României, prin Departamentul pentru Servicii Online și Design a demarat proiectul hackaton.gov.ro prin care sa fie dezvoltate următoarele portaluri:

  • angajati.gov.ro – un portal unic de acces pentru bazele de date ce cuprind informațiile de identificare ale persoanelor care compun aparatul administrației publice (demnitari, funcționari publici, personalul contractual);
  • buget.gov.ro – permite accesul cetăţenilor la informaţii privind alocarea bugetului de stat, prin intermediul infograficelor;
  • data.gov.ro – reprezintă punctul central de acces pentru seturile de date deschide oferite de instituțiile administrației publice
  • petitii.gov.ro – este instrumentul prin care cetăţenii se pot implica în procesul decizional, atrăgând atenția guvernului cu privire la problemele importante pentru comunitate
  • posturi.gov.ro – este portalul care oferă acces la toate anunţurile de funcţii publice şi posturi contractuale vacante în autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale şi locale.

Dintre acestea, în prezent sunt funcționale doar: buget.gov.ro și posturi.gov.ro/. data.gov.ro/ este funcțional, însă nu are informațiile aduse la zi.

Educarea în domeniul IT a cetățenilor și în special a funcționarilor publici este o direcție către care au fost alocate fonduri europene în ultimii ani.

Din perspectiva transportului inteligent, problemele principale la nivelul Bucureștiului sunt lipsa benzilor destinate transportului public, lipsa rampelor de acces și a locurilor accesibilizate în cazul tramvaielor, existența unor arii vaste ale orașului fără acces la metrou, lipsa infrastructurii dedicate transportului pe bicicletă